Scurtă lecție administrativă despre cum poți să-ți bați joc de banul public!

20150624_160824Dreapta politică clujeană, obișnuită în arta împrumutului definitiv, prin exponenții săi Sorin Apostu, Horea Uioreanu, Radu Bica a dat numeroase tunuri în trecutul recent.

Una dintre țintele predilecte ale caracatiței actualului PNL lărgit a fost instituția Consiliului Județean Cluj.

Iată un exemplu:

În 26 ianuarie 2005 Consiliul Județean Cluj a aprobat prin HCJ nr.6, modificată prin HCJ nr.66 din 23 martie 2004, contractarea de către Regia Autonomă de Administrare a Domeniului Public și Privat a Județului Cluj și garantat un credit bancar în valoare de 55 de miliarde lei, pentru realizarea lucrărilor de infrastructură pe drumurile județene și comunale, conform programului pentru perioada 2005-2008, pe termen de 10 ani, cu termen de grație de un an.

La prima vedere nu se obervă nici o anomalie, însă la o privire mai aplicată observăm umătoarele:

  • Obiectul creditului reprezintă lucrări de întreţinere şi reparaţii drumuri şi poduri pe drumuri judeţene şi comunale şi nu lucrări de investiţii publice de interes local, aşa cum prevede OUG nr.45/2003, cu modificările şi completările ulterioare, privind finanţele publice locale, art.57(1) ,,Consiliile locale, judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz, pot aproba contractarea sau garantarea de împrumuturi interne sau externe, pe termen scurt, mediu şi lung, pentru relizarea de investiţii publice de interes local, precum şi pentru refinanţarea datoriei publice locale.” În situaţia în care s-a considerat că lucrările care fac obiectul creditului în cauză, pot fi asimilate cu lucrări de investiţii, se constată că nu s-au respectat prevederile HG nr. 1.179 din 24 octombrie 2002 privind abrobarea Structurii devizului general şi a Metodologiei privind elaborarea devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii, neexistând elaborate, în acest sens, nici studiile de fezabilitate.
  • În perioada 2005-2009 s-a tras din credit un comision de 4% pentru consultanță, asistență tehnică și dirigenție, fără existența unor documente justificative(contracte, situații de lucrări, devize, etc.) care să ateste efectuarea unor astfel de servicii;
  • Rambursarea creditului și plata comisionului și a dobânzilor aferente s-a efectuat, până în anul 2015, de către RAADPP Cluj, având ca sursă de finanțare transferurile din bugetul Consiliului Județean Cluj. Suma plătită de Consiliul Judeţean Cluj fiind de 6.111.000 RON în fiecare an, mai puţin în anul 2015 când se vor achita 3.120.548 RON;
  • Utilizarea creditului s-a efectuat pentru lucrări contractate cu RADJ Cluj prin încredințare directă și nu prin licitație publică deschisă, așa cum s-a stabilit prin HCJ nr.66/2005;
  • La recepția lucrărilor care fac obiectul creditului, nu s-au întocmit documente contabile  cu privire la majorarea valorică a activelor (drumuri și poduri);
  • Neconstituirea fondului de risc, prevăzut de art.60 din OUG 45/2003, modificată și completată, privind finanțele publice locale.
  • Pe lângă aspectele arătate mai sus se constată și o ineficiență a creditului, având în vedere faptul că lucrările de întreținere și reparații drumuri și poduri pe drumurile județene și comunale, care au făcut obiectul tragerilor în perioada 2005-2009, puteau fi acoperite din bugetul Consiliului Județean Cluj,așa cum s-a și realizat, fără a se apela la un credit bancar, astfel economisându-se comisionul și dobânda aferentă, datorate până în anul 2015, la care se mai adaugă și consecințele angajării lucrărilor fără licitație publică deschisă, cu încălcarea prevederilor legale.

În acest context, considerăm că explicații coerente, asupra întregii responsabilități administrative a acestei situații extrem de complicate, cu un iz penal profund, trebuie oferite de foștii președinți ai CJ Cluj, senatorii liberali Alin Tișe și Marius Nicoară, cei doi girând această afacere de la un cap la altul.

Biroul de Presă

PSD Cluj

Lasă un răspuns