Pornind de la cateva date STATISTICE se poate constata cat de paguboasa devine solicitarea segregationista :
Populaţia totala a Romaniei înregistratăla Recensământul Populaţieidin2011 afost de 20.254.866
Rezultatele provizorii ale recensământului populaţiei relevă faptul că, din totalul populaţiei stabile, 16.870 000 persoane (88,6%) s-au declarat români. Populaţia de etnie maghiară a fost la recensământ de 1.238.000 persoane, reprezentând 6,5% din populaţia stabilă a ţării,
Luand in considerare datele recensământului populației din 2002 cand au fost înregistrați în România 1.431.807 etnici maghiari, reprezentând 6,60% din populația țării se poate constata o scadere de 200.000 persoane .
Populaţia de etnie maghiară deţine majoritatea în judeţele Harghita (84,8%) şi Covasna (73,6%); de asemenea ponderi ridicate se înregistrează şi în judeţele: Mureş (37,8%), Satu Mare (34,5%), Bihor (25,2%) şi Sălaj (23,2%).
REFERITOR LA SOLICITAREA UDMR PRIVIND ÎNVĂŢĂMÂNTUL MEDICAL ÎN LIMBA MAGHIARĂ LA UMF-TG.MURES.
- Absolventii unei asemenea facultati vor putea practica meseria doar în colectivităţile maghiare.
- La recensământ s-au declarat a fi maghiari 1.238.000 de cetăţeni.. Cei 1 milion şi ceva de maghiari sunt concentraţi (majoritar) în cca.6 judeţe cu populaţie mică. O facultate produce, potrivit normelor didactice, minimum 80-100 de absolvenţi pe an. Dar, dacă sunt şcoliţi în maghiară, doar pentru comunităţile maghiare, atunci capacitatea de absorbtie a personalului medical calificat, cu importante costuri publice, este insuficienta. În 10 ani minim 1.000 de doctori, formaţi doar în limba maghiară, vor trebui sa se recalifice sau vor parasi Romania.
- Economic şi social aceasta nu foloseste nici românilor, nici ungurilor.
- In alta ordine de idei, faptul ca absolvenţii care emigreaza pentru a-şi face meseria reduc maghiarimea transilvăneană – aflata si asa in scadere – din cei 1 milion şi ceva de unguri autentici, cam 60% sunt pensionari sau in pragul varstei a II-a – peste 35 de ani. Cine le va acorda asistenta medicala necesara? Si in ce limba?
- In cazul disciplinelor umaniste, exista deja sectii si facultati in strict in limba maghiara. Daca in cazul Filologie, Filozofiei, Artelor este explicabil a exista invatamant superior in limba minoritatilor nationale pentru prezervarea si dezvoltarea culturii proprii, in cazul medicinei este necesara pregatirea de absolventi capabili de a produce “plusvaloare”, ceea ce nu
poate fi produsa de un absolvent de studii superioare a carui dezvoltare profesionala este din start ingradita de criteriul lingvistic.
Este evident cred, pentru toata lumea, faptul ca un medic sau un inginer pregatit exclusiv in limba maghiara nu va fi in situatia in care sa-si poata dezvolta o cariera altundeva decat strict in cele cateva enclave cu populatie majoritar maghiara sau, eventual, in Ungaria.
Un medic pregatit exclusiv in limba maghiara nu va avea posibilitatea de a se angaja intr-un spital din Bucuresti, Constanta sau Sibiu fiind limitat la Sfantu Gheorghe sau Miercurea Ciuc. Chiar si in Tg. Mures sau Cluj Napoca ar avea dificultati semnificative in relatia cu pacientii,
avand dificultati majore de a se putea intelege cu muncitorii sau colegii vorbitori de limba romana.
- Si atunci, de ce ar pregati statul roman, prin investitii serioase, persoane fara sanse reale pe piata muncii din Romania si cu ce i-ar ajuta acest lucru, la modul concret, pe etnicii maghiari ?
- Dupa terminarea unei facultati de medicina, pentru a profesa ca medic in Romania, trebuie sa sustii un concurs (NU examen, ci concurs) de Rezidentiat. Grila e in romana. Deriva din bibliografia in romana, adesea la punct si virgula din bibliografie. Deci, cum se pot realiza sansele egale? Cum poate un om care vorbeste in maghiara, gandeste in maghiara, s-a educat in maghiara pana la 25 de ani, sa sustina un concurs in romana si sa fie competitiv la el???
Sunt numai cateva reflectii care argumenteaza pozitia USL fata de “ambitiile daunatoare si politicianiste” cu care nu putem fi de acord.
In cazul in care actualul guvern va prefera inlocuirea criteriului „justei masuri” cu acela al “segregationismului” USL va depune MOTIUNEA DE CENZURA, care de aceasta data are sanse mari de a trece.
Alexandru CORDOŞ
Vicelider Grup PSD,
Secretarul Comisiei pentru muncă, familie şi protecţie socială – Senat