Ioan Oleleu – Conferinta de presa, materiale

1. Haos în derularea şi iniţierea unor Programe Europene

Aderarea la Uniunea Europeană trebuia să însemne pentru agricultorii români începutul unei perioade de dezvoltare şi progres care să conducă, în cele din urmă, la prosperitate şi la un nivel de trai comparabile cu cele din Uniunea Europeană.

Agricultura trebuia şi putea să devină un motor important al economiei naţionale, în condiţiile în care absorbţia fondurilor europene ar fi fost o prioritate pentru guvernarea PDL. Lipsa produselor agroalimentare pe piaţa mondială putea să devină o oportunitate pentru dezvoltarea agriculturii României. Speranţele şi aşteptarile agricultorilor şi locuitorilor din mediul rural au fost spulberate de inconsecvenţa şi incapacitatea guvernării PDL în atragerea de fonduri europene.

La nivel naţional  sute de proiecte pe măsura 141 – sunt blocate cererile de finanţare pentru anul 2 şi asta după ce proiectele au fost aprobate iniţial – şi au fost acordate finanţări pentru primul an. La nivelul judeţului Cluj, sunt câteva zeci de astfel de situaţii.

Bineînţeles că beneficiarii acestor proiecte au aflat ulterior că sunt nevoiţi să se constituie în persoane fizice autorizate. Conştiincioşi, aceştia s-au constituit în formă juridică numai că animalele şi terenurile din planul de afaceri au rămas  înregistrate pe propritar în forma veche, şi astfel cererile de plată nu au fost aporbate, cu toate că aceeaşi persoană este în continuare proprietar de animale şi terenuri.

Pentru programul de instalare a tinerilor fermieri – în domeniul legumelor şi zarzavaturilor zilnic suntem contactaţi de persoane care deţin sere şi solarii – şi nu pot să întocmească proiecte pentru că nu există în judeţ şi nici în judeţele învecinate organizate cursuri de iniţiere pentru acest sector şi asta cu atât mai mult cu cât acesta ar trebui să fie un sector prioritar, având în vedere volumul mare de legume care se importă în România.

În fond este vorba de un alt exemplu concret de lipsa de interes şi profesionalism din partea actualei puteri.

Doar o analiză obiectivă a cauzelor care blochează azi atragerea de fonduri europene poate duce la îmbunătăţirea situaţiei.

Astfel, slaba capacitate administrativă, neînţelegerea spiritului de funcţionare a regulamentelor europene, ori interpretarea greşită a lor, lipsa de motivaţie, corupţia, lipsa cofinanţării sunt câteva cauze.

Văzut pe ansamblu este un sistem greoi cu multe lacune, drumuri înfundate, iar acolo unde drumurile duc undeva găsim un adevărat labirint al disperării.

Pentru a rezolva toate aceste probleme ne trebuie curaj politic, instituţional şi profesionalism.

2. An agricol bun, dar alimente scumpe…

Anul 2011 a fost un an agricol bun datorită condiţiilor meteo favorabile şi mai puţin politicilor agrare ale Ministerului Agriculturii. Vedem toţi că cei care au avut de câştigat de pe urma “anului bun” sunt doar speculanţii care sunt bine cunoscuţi de către Ministerul Agriculturii, respectiv acei comercianţi care au cumpărat grâul în toamnă cu 110Euro/tonă si îl vând acum cu 250 Euro/tonă.

De pe urma “anului agricol bun” nu au beneficiile aşteptate nici cei care lucrează pământul şi nici marea masă a populaţiei în calitate de consumatori.

În toamna anului trecut, reprezentanţi din sfera agriculturii din rândurile USL-ului, alături de reprezentanţi ai producătorilor şi procesatorilor atrăgeau atenţia perspectivei creşterii masive a unor preţuri la alimente, fapt care, din păcate, s-a confirmat.

Domnul ministru, la acea vreme, d-l Tabără – ne spunea că este vorba de o reaşezare a preţurilor în raport cu inflaţia. La unele produse – legume, ulei, zahăr, oua – preţurile s-au dublat, iar astăzi vedem scumpiri la unlele produse cu procente de până la 100%.

De exemplu la ouă am asistat la tot felul de explicaţii – din partea guvernanţilor – cum spuneam (Ministrul Agriculturii) că de fapt găina este un organism viu care nu se poate opri din ouat (şi preţul nu va creşte), alţii au descoprit cuştile îmbunătăţite, ori ne făceau filosofia găinii stresate. În fond este vorba de alte cause:

  • Scumpirea materiilor prime destinate furajării păsărilor,
  • creşterea preţului la carburanţi,
  • mărirea TVA-ului.

Marii comercianţi au speculat fără ca Oficiul Concurenţei să facă ceva. În acest sens, am cerut atât noi, cât şi asociaţia producătorilor măsuri de temporare a apetitului comercianţilor de a-şi mări profiturile. O măsură la îndemâna autorităţilor ar fi fost stabilirea unui sistem de afişare a trasabilităţii preţului produselor care să ofere cumpărătorilor posibilitatea de a şti ce plătesc, producţia ori faptul că produsul este pus pe raft.

Încercările Ministerului Agriculturii de a justifica mărirea preţului la unele produse, în special legume, punând aceasta pe vremea nefavorabilă sunt nejustificate şi asta pentru că la jumătatea lunii martie se produc doar produse timpurii precum: salata, ceapa verde si ridichile.

Lasă un răspuns