Gabriela Ciot: Vreau să trăiesc într-un Cluj modern, competitiv, european și vreau să fiu parte din această reînnoire

Conferențiarul universitar doctor Gabriela Ciot este una dintre surprizele plăcute din lista PSD pentru Consiliul Local Cluj-Napoca, nu doar din perspectiva bogatului CV profesional ci și datorită experienței obținută în administrația centrală, doamna Ciot fiind timp de doi ani, în Guvernul Ponta, consilier personal în Cabinetul Ministrului la Ministerul Fondurilor Europene, apoi consilier la Ministerul Finanțelor Publice și la Ministerul Societății Informaționale.

Presa Locală: În aprilie ați fost numită vicepreședinte PSD Cluj-Napoca și sunteți candidatul alianței electorale PSD+ALDE la Consiliul Local Cluj-Napoca. Având în vedere apetența clujenilor pentru stânga, de ce ați făcut acest pas în politică și  mai ales într-o competiție electorală?

Gabriela Ciot: Ați spus foarte corect “apetența clujenilor pentru stânga”, pentru că, dacă citesc în Jurnalul Municipal Cluj-Napoca oferit de Primăria Cluj, observ că toate măsurile administrative (căci nu pot fi numite proiecte) realizate în 2015 și propuse pentru 2016 sunt toate de stânga. Iată că există o nevoie la nivelul Clujului de politici sociale, de politici publice locale derivate din politicile europene, care să asigure bunăstarea clujenilor și dezvoltarea durabilă a urbei noastre.

Am făcut acest pas înspre politică deoarece vreau să ofer studenților mei un model de a face politică adevărată, nu un altfel (sau alt fel…?) de politică…, o politică axată pe politici publice locale, prin proiecte derivate dintr-un program de dezvoltare pe termen mediu și lung. Vreau să trăiesc într-un Cluj modern, competitiv, european și vreau să fiu parte din această reînnoire, transformare a clasei politice, în care competența, decența și determinarea primează.

Am ales acest moment al competiției electorale pentru că acum este nevoie de mine, de competențele mele, acum trebuie să fac parte din această echipă nouă, dinamică, determinată, care poate oferi Clujului o viziune strategică integrată. Am venit înainte de bătălie, și nu la victorie, pentru că doar în bătălie se pot vedea caracterele puternice.

Presa Locală: PSD încearcă în acest moment cartea independentului nu doar în Cluj-Napoca ci și în Brașov sau Arad, alte două orașe mari ale Transilvaniei. Cât de bine face PSD-ului această modă de a sprijini independenți?

Gabriela Ciot: Cred că pentru Cluj cea mai bună soluție a momentului este sprijinirea candidaturii independentului Octavian Buzoianu la Primăria Municipiului Cluj-Napoca, pentru că demonstrează interesul pentru dezvoltarea comunității. Cred că această decizie a fost una pragmatică, cred că proiectul de dezvoltare vizionară a candidatului Octavian Buzoianu a cântărit foarte mult în luarea acestei decizii, și mai cred că spiritul antreprenorial, bunele intenții, capacitatea managerială și expertiza în creștere economică au fost elementele de referință în decizia respectivă.

Nu pot spune că este o “modă” a PSD-ului de a sprijini independenți, cred că este un moment de responsabilizare politică atunci când cauți pentru comunitatea din care faci parte cea mai bună soluție. Și, mai mult decât atât, amintiți-vă ce s-a întâmplat la desemnarea candidatului PNL la București. Acolo oare ce modă a fost….?

Presa Locală: În Cluj-Napoca, stânga stă la masă cu tradiționala dreaptă, țăniștii, liberalii, naționaliștii și social-democrații au făcut front comun în fața lui Emil Boc, susținându-l pe omul de afaceri Octavian Buzoianu. Care sunt șansele acestei coaliții să câștige încrederea clujenilor, implicit primăria Cluj-Napoca?

Gabriela Ciot: Mă bucur că ați făcut această precizare, pentru că îmi oferă posibilitatea de a sublinia un alt element distinctiv al comunității clujene:  interculturalitatea prezentă aici de veacuri, sprijinită de interconfesionalism. Ceea ce vreau să spun este că întotdeauna comunitatea clujeană a reușit să preia de la toate culturile/comunitățile/religiile care au conviețuit aici tot ceea ce este mai bun pentru dezvoltarea comunității, fie că vorbim de dezvoltare economică, culturală, politică sau socială. Clujul, parte a Transilvaniei, a reprezentat un model de interculturalitate, modul în care comunitatea a reușit să utilizeze resursele materiale și umane fiind un model la nivel european. Academicianul David Prodan opina că Transilvania a fost considerată un “pământ al toleranței”, un “exemplu distinctiv în toată Europa învrăjbită” și remarca elementul esențial care a fundamentat această stare – interconfesionalismul: “În Transilvania cele patru religii recepte au convenit între ele să se tolereze reciproc”. Așadar, avem în acest bagaj al identității transilvane maximizarea resurselor de care dispunem pentru dezvoltarea comunității.

Iată că acest moment este un exemplu de conviețuire, specific transilvănean, în care comunitatea politică locală vine în fața alegătorilor cu un proiect închegat, spunându-le că dacă acest proiect a reușit să convingă deopotrivă social democrați, liberali, țărăniști, înseamnă că este un proiect viabil, de dezvoltare strategică. Mai rămâne doar să găsim cele mai bune mesaje de comunicare cu alegătorii, lucru deloc ușor.

Presa Locală: Ați revenit recent în PSD. Sociologic vorbind, Partidul Social Democrat este mai aproape de seniorii cetății decât de tineri. Puteți să-mi enumerați cinci motive pentru care un tânăr ar trebui să intre în PSD?

Gabriela Ciot: În primul rând, PSD este un partid al tinerilor, pentru că majoritatea membrilor sunt tineri, persoane active, dinamice, determinate. Și la Cluj, am fost plăcut impresionată să văd această echipă tânără, cu membri noi și foarte hotărâți.

În al doilea rând, politicile pentru tineri sunt prioritare în cadrul politicilor sociale promovate de către social democrați, așadar tinerii au posibilitatea de a lua parte la deciziile ce le vor creiona dezvoltarea.

În al treilea rând, vor face parte din singurul partid care a asigurat creșterea economică a României de fiecare dată când a fost la guvernare, atât Guvernul Năstase, cât și Guvernul Ponta, ambele echipe având ca marcă competența profesională. Au astfel șansa de a învăța de la specialiști, pe domenii de activitate și de a-și spori șansele de găsire a unui loc de muncă.

În al patrulea rând, sunt parte a unei echipe și învață ce înseamnă divizarea sarcinilor, interesul comun al unei organizații, coeziunea, și responsabilizarea. Au posibilitatea de a lega prietenii, de a schimba opinii pe teme de interes și de a a-și dezvolta spiritul civic. Înseamnă că-ți pasă de comunitatea în care trăiești.

Și în al cincilea rând, pentru că România este socială, pentru că modelul european este modelul social, pentru că valorile europene în care credem sunt sociale și pentru că social democrația este singura alternativă la criza capitalismului pe care o trăim de generații.

Presa Locală: Stânga PSD-ului de azi este destul de îndepărtată de cea din Occident, care este mai progresistă, mai liberală. Credeți că în următoarea perioadă PSD va identifica resurse pentru o regenerare ideologică, pentru o comunicare mai prietenoasă?

Gabriela Ciot: Social democrația europeană se află într-un proces de redefinire. Vorbim astăzi de patru provocări și oportunități pentru redefinirea modelului social european:

  • Solicitarea dimensiunii sociale la nivelul Uniunii Europene cunoaște acum o revigorare, mult mai mult decât până acum. Vulnerabilitățile economice și sociale ale politicii de austeritate au provocat o eliminare a acestora;
  • Patru arii de conflict pot fi identificate la nivelul Europei sociale: pretenții asupra suveranității naționale împotriva abordărilor politicilor europene; o abordare a integrării bazată pe crearea pieței împotriva uneia bazate pe modelarea pieței;  o politică economică în care cerea și oferta devin actori în opoziție; și o distribuire justă sau injustă a prosperității și a sărăciei;
  • Criza zonei euro a demonstrat foarte clar interdependențele dintre politicile economice, de ocupare/angajare și sociale. Politica de austeritate este în derivă și, drept răspuns, apar solicitări din toate părțile pentru o Europă socială: acest lucru trebuie exploatat politic;
  • Un singur produs al restructurării statelor sociale în întreaga Europă formează baza pentru un cadru comun al politicilor sociale. Criza a arătat nevoia de a tempera dezechilibrele economice și sociale printr-o politică economică a cererii, pentru a preveni UE de a fi dărâmată. Mai mult, dezbaterile actuale asupra distribuirii inegale a veniturilor și prosperității va obliga la un răspuns politic.

Cred că și social democrația românească se poate înscrie în linia preluării oportunităților descrise de vulnerabilitățile prezentate anterior. Cred că putem vorbi limbajul european al politicilor europene, al politicilor publice, singura condiție este agregarea unei inițiative de reconstruire, de reînnoire a stângii românești, dar acest lucru nu înseamnă doar înlocuirea de resurse umane sau de proiecte. Înseamnă recalibrarea proiectelor în termeni de dezvoltare durabilă, înseamnă găsirea resurselor umane competente, înseamnă patriotism și acționarea înspre atingerea țintelor propuse. Atunci putem spune că am găsit și noi calea unei comunicări mai “prietenoase”.

Presa Locală: Cei de la TimesNewRoman spuneau că dacii au ridicat munții Carpați, ca să nu treacă PSD-ul în Transilvania. Când vor vota ardelenii cu stânga sau cum poate câștiga stânga încrederea ardelenilor?

Gabriela Ciot: Foarte des auzim în spațiul public vehiculate asemenea stereotipii. Mai mult, chiar și așa-zișii analiști politici exprimă puncte de vedere similare. Eu cred că cetățeanul mestecă ceea ce noi îi oferim. Vă dau un exemplu simplu: mulți ani s-a spus că femeile performează mai slab la matematică (adică nu prea au aptitudinea matematică dezvoltată), în comparație cu bărbații. O simplă testare psihologică, în care au fost utilizate două grupe de mixte, cu același nivel intelectual, ce au primit indicații diferite în rezolvarea aceluiași test la matematică a clarificat lucrurile. Primului grup i s-a spus, că, în mod tradițional, femeile nu prea obțin rezultate bune la matematică. Celui de-al doilea grup nu i s-a furnizat niciun fel de indicație de acest tip. Evaluarea rezultatelor obținute de subiecții testați a relevat faptul că femeile din cel de-la doilea grup au obținut rezultate superioare femeilor din primul grup, deși nivelul lor intelectual era similar. Acest experiment a fost doar o exemplificare a faptului că o anume indicație predetermină comportamentul în sensul dorit de cel care oferă indicația. Așadar, atât timp cât tot vom spune că ardelenii sunt de dreapta, aceștia vor vota cu dreapta. Mai mult, stimulăm și stereotipia potrivit cărora electoratul din Transilvania ar fi mai sofisticat decât cel de dincolo de Carpați, așa că, dacă cei din Sudul și Estul României votează cu stânga, noi, ardelenii, suntem “mai emancipați” și votăm cu dreapta. Desigur, există și explicațiile sociologice ale atipicității votantului din Ardeal, din Cluj, etc, sau prezența minorităților. Toate menite a menține la nesfârșit un comportament de vot care se îndepărtează de ceea ce are nevoie, de fapt, clujeanul, adică de un proiect închegat și vizionar.

Așadar, trebuie să schimbăm paradigma de reprezentare și adresare. Dacă noi, social democrații vom reuși să schimbăm discursul despre comportamentul la vot al ardelenilor, al clujenilor, dacă noi vom reuși să convingem alegătorii că ei merită mai mult, merită dezvoltare economică, merită dezvoltare accelerată, că ei pot realiza acest lucru, atunci vom vorbi real despre Cluj și despre comunitate.

Lasă un răspuns