Declaraţie de presă – Încet, încet, cu pași mărunți – departe, la țintă, ajungi !

Potrivit declarațiilor oficiale ale domnului prim-ministru Emil Boc, de două luni am ieșit din recesiune și cu pași grăbiți în ritm de marș triumfal ieșim și din criză.

În anul ce vine, an electoral, românii care vor mai supraviețui vor trăi aievea urarea: cele rele o să se spele, cele bune, o să se adune.

Dar până atunci mai este ceva vreme și mai sunt câteva necazuri, de pildă:

Creșterea datoriei externe a României la 82% din PIB, rata șomajului depășește 5%, inflația atinge 8%, media scumpirilor la alimente comparativ cu luna iunie 2010, este de 11,2%, numărul spitalelor s-a redus, medicii și personalul mediu sanitar pleacă în străinătate, sinuciderile și tâhăriile se țin lanț, în vreme ce legile organice se adoptă prin asumarea răsunderii sau prin vot la două mâini pentru a obține o tragi-comică majoritate la un vot!

Președintelui Statului, în patriotismul său, preocupat de liniștea și bunăstarea poporului român, caracterizează actuala situație, socotind-o de mare stabilitate din toate punctele de vedere, stabilitate care nu trebuie în niciun caz să fie zdruncinată de alegeri anticipate.

Spre a abate atenția populației de la situația reală în care trăim, Președintele Traian, calcând în picioare Constituția, lansează două mari teme ale așa-zisei reformări și modernizări a bietei Românii. Praf în ochii românilor, dar și intenție ascunsă de a semăna discordia între dragii săi secui și populația majoritară.

Ce face U.D.M.R.-ul în această situație?

Mai întâi recurge la vechea tactică, în fața unor probleme cu tentă etnică lansează avangarda: câțiva cetățeni ultra-naționaliști de etnie maghiară cer imposibilul, cer o regiune autonomă magiară formată din județele Covasna, Harghita și Tg. Mureș, și apoi mai cer vechiul Partium, adică județele Arad, Bihor, Maramureș, Satu-Mare și Sălaj. Strategii U.D.M.R. știu foarte bine că cererile lor nu pot fi satisfăcute, așa cum și italienii știu că nu pot revendica ca urmași ai Imperiului Roman, nici Sarmisegetusa, nici Turnu-Severin, Salva-Năsăud sau Constantinopolul, dar pot negocia, se pot arăta concilianți și pot obține o rezolvare convenabilă a ținutului secuiesc, ca un prim pas al demersurilor lor. Totodată, mai pot înfăptui și cel de-al doilea pas mult mai important și anume votarea statutului minorităților până pe 30 iunie 2011, data încheierii actualei sesiuni parlamentare și în acelși timp data la care Ungaria predă Președenția Consiliului European.

Odată votat, statutul acesta oferă minorităților drepturi peste capul statului român. La ce să mai aibă nevoie de un desen pe hartă, când vor avea parlamente și mini-guverne locale, care vor proclama, cu de la sine putere, mai întâi autonomia culturală cu limba oficială regională și apoi împlinirea tuturor visurilor în acestă direcție?

Așadar : doi pași mărunți, țintă atinsă, un stat nou în interiorul României.

Stimați colegi, reprezentanții românilor de pe întreg cuprinsul țării, inclusiv ai românilor din județele vânate, vă întreb: cine suntem noi, ce suntem noi, cum servim interesele românilor și cum respectăm Constituția României?

Cornel Itu –  Deputat PSD

 

 

Lasă un răspuns