Membru al Partidului Social Democrat din februarie 1996, Cornel Itu este preşedintele organizaţiei municipale PSD Dej, prim-vicepreşedinte şi preşedinte executiv al organizaţiei judeţene Cluj şi membru al Consiliului Naţional PSD. În perioada 2000-2004, a fost consilier local, apoi consilier judeţean (2004-2008), iar din 2008 şi până în prezent, este deputat PSD. În Camera Deputaţilor deţine funcţiile de vice-lider al Grupului Parlamentar al PSD, secretar al Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare, membru al Delegaţiei Parlamentului României la Iniţiativa Central-Europeană – Dimensiunea Parlamentară şi preşedinte al Grupului parlamentar de prietenie cu Statele Unite Mexicane.
Domnule Cornel Itu, CV – ul dumneavoastră politic vă îndreptăţeşte la un nou mandat în Camera Deputaţilor sau la unul pentru Senat, şi totuşi, aţi optat pentru preşedinţia Consiliului Judeţean Cluj? De ce?
Pot să vă dau un răspuns simplu sau unul complex, dar ambele vor conţine cuvântul „acasă”, în sensul de oraşul meu, judeţul nostru…Am simţit nevoia să revin acasă!
Adică, v-aţi săturat de naveta Dej-Cluj-Bucureşti?
Ar fi răspunsul simplu, dar nu e! Adevărul este că experienţa acumulată în timp, prin toate funcţiile pe care le-am deţinut şi le deţin în Partidul Social Democrat, plus cele din administraţia locală şi judeţeană, la care se adaugă şi cea dobândită ca parlamentar, constituie un bagaj foarte util, în opinia mea, pe care a venit timpul să-l pun în folosul clujenilor. Un avantaj pe care îl pot valorifica sunt convins, foarte bine, aici, la Cluj. Acasă, dacă vreţi! Mai ales că nu m-am îndepărtat nici o secundă de realităţile comunităţilor mai mari sau mai mici din judeţ, deci cunosc foarte bine problemele din Colegiul 6, ale primăriilor, consiliilor locale, ale oamenilor, în ultimă instanţă.
Acasă, la Cluj, e o dorinţă perfect omenească, dar numai atât?
Nu, bineînţeles că nu. Există şi o raţiune politică ce decurge, absolut firesc, din cunoaşterea realităţilor judeţului nostru, implicit al modului cum este el administrat. Aşadar, candidez pentru preşedinţia Consiliului Judeţean Cluj (unde vin cu o echipă serioasă şi bine pregătită!), deoarece doresc să fie restabilită normalitatea în cea mai importantă instituţie a judeţului, să punem punct telenovelei peneliste, să aducem în prim plan eficienţa şi munca, nu scandalurile şi spectacolul ieftin. Instituţia se află într-un blocaj total şi toate proiectele strategice ale judeţului au fost trase pe linie moartă şi nimeni nu îşi asumă nimic. Vreau ca oamenii să înţeleagă că această instituţie, care este Consiliul Judeţean, aparţine tuturor clujenilor, şi celor din Cluj-Napoca, şi celor din Dej, din Turda, din Câmpia Turzii, din Huedin sau Gherla, precum şi celor din comune. Vă asigur că echipa PSD poate aduce această normalitate, pentru toţi clujenii!
Prin urmare, odată cu această candidatură vă prezentaţi şi programul trasat pentru dezvoltarea judeţului în următorii patru ani. Care ar fi priorităţile pentru Cluj?
Pe lista priorităţilor mele pentru judeţ, primul loc îl ocupă infrastructura rutieră. Dezvoltarea economică, libertatea de mişcare, comerţul, turismul, toate sunt dependente de calitatea infrastructurii. În primul rând sunt preocupat de crearea unor legături moderne între judeţul Cluj şi judeţele învecinate, pentru că acele şosele care trec graniţele Clujului trebuie să facă faţă traficului intens, având în vedere că sunt porţi de intrare sau de tranzit. Un judeţ puternic din punct de vedere economic, aşa cum este Clujul, nu îşi mai poate permite să dezamăgească nici investitorii, nici turiştii, nici propriii locuitori, şi nici pe cei care au drum prin această zonă a ţării.
La fel de importantă este şi infrastructura de apă, canalizare şi iluminat, unde încă avem probleme. Vreau să văd şcolile din toate satele Clujului alimentate cu apă şi dotate cu grupuri sociale moderne, şi cred că nu este un efort prea mare pentru un judeţ ca al nostru să ofere condiţii civilizate copiilor din mediul rural.
Legat de infrastructură, Clujul are un Aeroport Internaţional, din ce în ce mai accesibil şi utilizat de toată lumea, dar unde mai e loc de mai bine. Ce intenţionaţi să faceţi în acest sens?
Multe, dar în primul rând, continuarea proiectului de extindere a pistei de zbor de la 2.100 de metri la 3.500 de metri, pentru care nu a fost făcută încă o evaluare a costurilor. O lucrare importantă a proiectului fiind devierea cursului Someşului, etapa a fost anunţată încă din 2011, dar după 5 ani, Someşul curge în continuare prin aceeaşi albie…
Cert este că, reprezentând o poartă de intrare în Cluj şi în Transilvania, Aeroportul constituie o „carte de vizită” pentru noi toţi. Mai ales că, numărul persoanelor care tranzitează aeroportul e în creştere, depăşind în prezent 1 milion de pasageri pe an. Prin urmare, este esenţial să oferim o infrastructură solidă, adaptată traficului aerian din zilele noastre, atât pentru confortul pasagerilor, cât şi pentru a oferi companiilor din domeniu o bază de operare modernă. Ca să nu spun că, fără aeroport, judeţul nu ar fi atractiv nici pentru investitori.
Infrastructura rutieră, Aeroportul, sunt avantajele luate în calcul de investitorii autohtoni şi străini, dar sunt suficiente numai acestea?
Nu, sigur că nu. După părerea mea, pentru a se dezvolta şi progresa, mediul de afaceri are nevoie şi de o componentă academică, de studiu, de cercetare, inovare, testare, aplicare etc. Un pas important în acest sens, cred eu, l-am făcut în momentul în care în această sesiune parlamentară am iniţiat o propunere legislativă privind transmiterea unui teren cu o suprafaţă de 86.333 mp, din domeniul public al statului şi din administrarea Ministerului Transporturilor (cu drept de concesiune în favoarea Companiei Naţionale de Căi Ferate CFR S.A.) în domeniul public al judeţului Cluj şi în administrarea Consiliului Judeţean Cluj. Proiectul a fost deja aprobat de Comisia Juridică şi de Comisia de Transporturi a Camerei Deputaţilor şi mai trebuie să primească avizul Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului, iar în final să fie dezbătut şi supus la vot în plenul Camerei.
De ce este atât de important acest teren?
Am să vă spun de ce. Terenul despre care vorbim va fi „nucleul” viitorului Parc Ştiinţific şi Tehnologic TETAPOLIS. Ca infrastructură de dezvoltare, este un proiect pe care îmi doresc foarte mult să-l văd pus în aplicare, deoarece poate accelera dezvoltarea judeţului, cu efecte benefice în plan economic şi social.
Terenul solicitat se află în vecinătatea Parcului Industrial Tetarom I din municipiul Cluj-Napoca, fapt care oferă numeroase avantaje viitorului obiectiv de investiţii (acces facil la infrastructura de transport şi la utilităţile din interiorul parcului industrial TETAROM I, apropierea de locaţiile universităţilor clujene, apropierea de centrul oraşului, acces rapid la principalele căi de transport rutier, aerian, feroviar). Astfel, multitudinea de companii care activează în interiorul parcului industrial TETAROM pot deveni clienţi ai Parcului Ştiinţific şi Tehnologic TETAPOLIS. Beneficiile economice ale acestei investiţii sunt multiple şi pe termen lung, sporirea atractivităţii zonei pentru antreprenori în diverse domenii, creşterea veniturilor pe termen lung la bugetul local, creşterea veniturilor populaţiei prin posibilitatea de angajare, dezvoltare economică accelerată în toată zona prin efect de influenţă, fiind doar câteva dintre ele. Deja Clujul este un centru al tehnologiei IT, cu un extraordinar potenţial de dezvoltare, iar înfiinţarea parcului ştiinţific TETAPOLIS înseamnă un avantaj în plus. Şi, care trebuie folosit!
Pe lângă lucrurile frumoase din judeţul nostru, există însă şi „pete negre” care persistă de mult timp. Mă refer la managementul deşeurilor, la Pata Rât, la gunoaiele depozitate aiurea şi la alte „mărunţişuri”… Ce se mai poate face în aceste privinţe?
Da, din păcate, avem şi pete negre, sistemul de management al deşeurilor fiind una dintre cele mai acute probleme ale Clujului. Cred că pentru finalizarea investiţiilor privind gestionarea deşeurilor, este nevoie de o nouă licitaţie. Altfel, nu văd cum se va rezolva situaţia atât de încâlcită în care ne aflăm la ora actuală. Aceasta ar trebui să fie prioritatea Consiliului Judeţean când se deschid noile axe de finanţări: găsirea unor soluţii viabile pentru problemele întâmpinate pe parcursul lucrărilor, cum ar fi alunecările de teren. Sincer vorbind, din cauza amânărilor succesive, proiectul va fi deja depăşit din punct de vedere tehnic în momentul în care se vor încheia lucrările, dar nu mai este cale de întors. Trebuie să găsim soluţii noi pentru a finaliza proiectul în viitorul apropiat.
Nici la capitolul colectare selectivă a deşeurilor nu stăm grozav…
Nu stăm, deşi colectarea selectivă, reciclarea deşeurilor sunt teme de mare importanţă pentru Uniunea Europeană, pentru toate statele civilizate. Iar noi, îmi place să cred, facem parte din rândul statelor civilizate!
Cred că România trebuie să facă paşi repezi în această direcţie, să îşi adapteze nu doar legislaţia, ci şi felul de a gândi în acord cu principiile europene. Noi avem o problemă în acest sens, de educaţie, de mentalitate, de organizare… Nu facem colectare selectivă, deşi în acest fel s-ar reduce transportul de deşeuri, mai ales din instituţii, şcoli, spitale. Putem înfiinţa incineratoare pentru deşeuri, care să producă energie electrică. De asemenea, gropile asanate, cum e Pata Rât, pot fi valorificate prin amplasarea de sonde care să capteze gazele, care la rândul lor pot fi folosite pentru încărcarea de butelii. Cred că este timpul să ne concentrăm mai mult pe producerea de energie regenerabilă. De felul în care înţelegem să protejăm mediul depinde şi felul în care vom trăi noi şi mai ales generaţiile care vin din urmă.
Corect, mai ales că gunoaiele de pe marginea drumurilor nu sunt imagini atractive pentru nimeni, cu atât mai puţin pentru turişti. Or, ştiu că dezvoltarea turismului a stat mereu în atenţia dumneavoastră. Ce poate face preşedintele Consiliului Judeţean în acest sens?
Mai întâi, vă spun ce nu poate să facă: nu poate să cureţe nici pâraiele, nici şanţurile comunale sau zonele verzi dintre blocuri…În nici un caz, de unul singur! Dar credeţi-mă că le-aş face pentru că mă doare sufletul când văd poienile şi pădurile noastre pline de pet-uri sau presărate de ambalaje diverse. Cum spuneam, e o problemă de educaţie, de bun simţ… Iar dacă vrem turism, dacă vrem să ne punem în valoare frumuseţile naturale pe care le avem, ar fi cazul să şi avem grijă de ele. Dacă locuitorii judeţului conştientizează toate acestea, pot spune fără să exagerez că dezvoltarea turismului local va fi pe drumul cel bun.
În ce mă priveşte, tot ce este legat de turism este o componentă importantă a programului meu pentru Consiliul Judeţean Cluj. În momentul de faţă avem Centrul Naţional de Informare şi Promovare Turistică Cluj, dar am convingerea că se pot face mult mai multe în acest domeniu, aşa cum se pot face mai multe şi în privinţa absorbţiei de fonduri europene. Consiliul Judeţean are nevoie, în opinia mea, de un departament puternic de promovare a turismului, cu specializare pe mai multe segmente, cum la fel de necesar este şi un departament profesionist pentru elaborarea de proiecte pe fonduri UE. Judeţul Cluj are potenţial în ceea ce priveşte turismul balnear, şi cred că putem promova mai mult Băile Cojocna, Salina Turda, Toroc Dej, chiar şi Figa. Apoi, avem zone montane superbe, mă refer aici la Munţii Apuseni, unde avem posibilităţi excelente pentru speologie şi turism de iarnă. Să nu uităm Cheile Turzii, Cheile Turenilor, Vălul Miresei, castrul roman de la Turda, toate fiind nişte perle ale judeţului. Tot aşa, se poate dezvolta foarte bine turismul ecumenic, prin circuite şi trasee ce includ mănăstirile Nicula, Căşiel şi Rohia, bisericile de lemn din satele judeţului, catedralele din Cluj-Napoca, bisericile reformate de pe Valea Someşului, Castelul de la Bonţida, vechile domenii boiereşti etc. Toate au o importanţă istorică sau spirituală şi e păcat să nu depunem eforturi pentru a le face mai cunoscute şi mai vizitate.
Dacă ar fi să le luăm în ordine, după turism, care ar fi următorul proiect important de pe lista dumneavoastră?
Pot spune fără ezitare că agricultura. Doresc să dezvolt Centrul AgroTransilvania în aşa fel încât să devină, cu adevărat, un centru de coordonare şi colectare a produselor agricole. În acest scop, e necesară înfiinţarea unor centre de colectare mai mici, în Huedin şi în zona de munte, (pentru fructe de pădure şi cartofi), în zona Luncii Arieşului (Turda, Cîmpia Turzii), pentru legume şi zarzavaturi, la fel şi în Lunca Someşului (Căşeiu, Câţcău, Vad), astfel încât oamenii să aibă unde să-şi ducă marfa fără a depune eforturi costisitoare. Produsele colectate local pot fi transportate apoi spre Centrul AgroTransilvania, spre vânzare. Un astfel de centru de colectare produse agricole, fructe şi legume, ar fi trebuit să fie construit în Câmpia Turzii. Investiţia, în valoare de peste 3,3 milioane de euro, avea ca termen de finalizare anul 2014, dar n-a fost să fie… Nu în ultimul rând, cred, de asemenea, în necesitatea înfiinţării unui centru de abatorizare la Iclod, unde zootehnia e puternic dezvoltată. În 2014, consilierii judeţeni au votat un proiect privind realizarea unui abator în Iclod, care trebuia finalizat în doi ani. Valoarea investiţiei era de 9,5 milioane de euro, dar tot aşa, n-a fost să fie…
Proiecte mari, proiecte importante… Credeţi că veţi fi susţinut de cetăţeni în materializarea lor?
Sper, deoarece mizez nu numai pe susţinerea colegilor mei din PSD, ci şi pe implicarea mai activă a societăţii civile în actul administrativ. Un punct de plecare ar fi înfiinţarea unui consiliu consultativ al rectorilor din Cluj-Napoca, de exemplu. Din punctul meu de vedere este cât se poate de benefic să dialogăm cu oamenii care au un orizont cultural larg şi idei inovatoare. Pe această cale putem crea strategii de dezvoltare mai eficiente pentru judeţul Cluj, în toate domeniile majore: educaţie, sănătate, economie, cultură, turism. Să nu uităm ce importanţă are şcoala medicală universitară a Clujului şi dacă tot am atins şi acest subiect, trebuie să spun că investiţia în Spitalul Regional de Urgenţă, cu heliport, e unul din proiectele majore aşteptat de Cluj şi de judeţ.
De asemenea, doresc intensificarea dialogului cu sindicatele, pentru a găsi direcţiile cele mai potrivite şi adaptate realităţii din punct de vedere economic, dar şi social. Şi asta pentru că, eu personal, cred în dialog şi în transparenţa actului administrativ. Este motivul pentru care îmi doresc să aduc echilibrul şi dialogul constructiv în Consiliul Judeţean Cluj, să găsim o strategie de administrare şi dezvoltare a judeţului care să fie acceptată de toţi consilierii judeţeni. Mizez pe faptul că diplomaţia este una din calităţile mele.
Domnule Cornel Itu, ar mai fi multe de discutat despre proiectele judeţului Cluj, dar sunt convinsă că vom relua discuţia şi sigur le vom aborda şi detalia. Deocamdată însă, închei dorindu-vă mult succes în tot ce întreprindeţi!
sursă Făclia – M.Vaida
