Existenţa spitalului din România între criză financiară şi criza politică – Iosif Zagrean

Dr. Iosif Zagrean

Presedintele Societatii de Medicina Traditionala Aplicata

 

            Intrebarea pusa de organizatorii manifestarii, recunosc, ca mie personal, mi-a dat fiori reci, fiindca cunoscand realitatiileatat prin postura de fost director Asistenta Medicala DSP Cluj, dar si de medic practician la aceasta ora in Spitalul Judetean de Urgenta Cluj, Sectia Chirurgie Generala, mi-am permis sa trag un raspuns transant.

NU, supravietuirea spitalului in actualele conditii este imposibila si voi argumenta plecand de la date concrete:

  1. Spitalele dinRomania se gasesc la ora actuala intr-o situatie delicata, majoritate confruntandu-se cu trei probleme:
  1. a.      datorii mari la furnizori
  2. b.      lipsa de personal medico-sanitar
  3. c.       politizarea dupa descentralizare a, actului de management

dar, ceea mai mare provocare este data de aparitia “Clinicilor particulare care treptat, dar in mod sigur vor cunoaste o dezvoltare tot mai mare in detrimentul sistemului public- de stat”.

  1. Criza financiara de la nivel European, si care inevitabil isi pune amprenta si asupra Romaniei, si implicit asupra sistemului sanitar romanesc, va accentua disparitia unor unitati sanitare prin inchiderea lor. Din cele 67 unitati sanitare inchise pana la aceast ora, doar 7 dintre ele s-au transformat in unitati de tip medico-sociale. Anul 2012 va aduce cu sine, inevitabil, desfintarea a 4000 de paturi si inchiderea a cel putin 150 de spitale. Noua lege a asistentei sanitare prevede infintarea a 8 Case de asigurari regionale, care vor avea toti operatori privati pentru fondurile de sanatate. Acestia vor puta incheia contracte cu unitatiile sanitare pe care le aleg ei. In mecanismul explicat mai sus, va putea duce la inchiderea unitatilor Sanitare cu paturi, motivatia fiind simpla, lipsa de contracte. CNAS in actuala criza financiara va pune accent pe medicina de familie si ambulatoriu de specialitate care vor avea rol de profilaxie, depistare precoce si tratament a afectiunilor fiind mult mai ieftina decat Spitalul, unde costurile ridicate vor duce inevitabil la concluzia ca intr-o economie de piata ele sunt nerentabile.
  2. Criza politica. Din 1990, Sanatatea s-a confruntat cu o probleme majora “lipsa unei strategii”, coerente, la cele 3 perioade prin care a trecut Romania (perioada postdecembrista – 1990-1994, perioada de tranzitie –1995-2000 si perioada de aderare la UE – 2000-2011. Daca in prima perioada vorbeam de un stat social care reusea sa sustina toate activitatiile medicale, astazi in contextul politicii romanesti apare o noua formula, statul social minimal.

Personal consider ca cei care vor sa elimine statul social ca si o forma de protectie a sistemului sanitar romanesc, fac o mare greseala si eroare. In actualul context politic consider ca trebuie sa existe un Pachet social de servicii de sanatate.

Dar criza politica isi pune amprenta definitiv si ireversibil asupra distrugerii a ceea ce a mai ramas din spitalul public romanesc. Promulgarea Legii asistentei sanitare prin hotarare de Guvern este atat de nedemocratica, dar in primul rand inumana, afectand atat personalul medical cat mai ales bolnavii.

Apare o intrebare fireasca: Oare se doreste sa se distruga tot ce a mai ramas din sistemul de sanatate public cu paturi, romanesc?

Din cele expuse de mai sus raspunsul la intrebarea Dumneavoastra este NU, Spitalul public de sanatate romanesc este in colaps si se indreapta spre moarte clinica. In fata unui “diagnostic” atat de grav apare intrebarea fireasca: Care sunt solutiile si ce se poate face de a opri acest declin?

Discutiile avute cu foarte multi reprezentanti ai lumii medicale, atat din Cluj cat si din tara, cu reprezentanti ai  Colegilor Medicilor dar si ai Ordinul Asistentilor Medicali, lideri ai sindicatelor SANITAS dar si reprezentanti ai societatii civile, imi permit sa trag in final niste concluzii:

  1. Spitalul care asigura o asistenta medicala profesionista si la un anumit standard, va trebui reorganizat, dotat si ierarhizat pentru a asigura un act medical decant atat de invesitgatie cat si de tratament.

– Descentralizare spitalelor trebuie sa aiba la baza in primul rand evaluarea corecta a acestora, in al doilea rand iventarierea afectiunilor cronice din zona respectiva si in al treilea rand, realizarea unui parteneriat real cu membrii locali.

– Ce preferam: Spitale mari, mamut, cu peste 1000 de paturi, cum s-a facut in unele localitati prin comasare, sau spitalele de maximum 400-500 paturi, multifunctionale si care se pot adapta cerintelor locale.

– Managemetul privat este o solutie? Categorit NU. Managerul unui Spital trebuie sa fie neaparat medic el fiind factorul de decizie care poate analiza si cuantifica buna activitate a unitatii. Argumentul pentru manager medic este simplu. Noi tratam bolnavi, nu boli.

– Prezenta Ghidurile de tratament dar si a protocoalelor clinice trebuie sa devina o realitate transpusa in practica.

  1. Criza finaciara.In actuala criza financiara este clar ca banii putini pe care ii are Casa vor pendula spre medicul de familie si serviciile ambulatorului de specialitate, si mai putin spre spital. Credem insa ca la aceasta ora se impun 2 masuri, prin care spitalele ar putea depasi criza financiara:

–         stergerea datoriilor unitatilor sanitare publice catre furnizori,

–         curentul electric, gazul, alimentele, materialele sanitare sa aiba un TVA mic de maxim 2%

  1. Criza politica. Criza politica dinRomania a fost si este responsabila, in cel mai inalt grad de distrugerea sistemului sanitar romanesc. Consideram ca depolitizarea si in special elaborarea unei strategii de management medical pe termen scurt si mediu este mai mult decat necesara. Solutii;

– statul social trebuie sa existe si sa-si exercite rolul de protectie a sistemului public de sanatate romanesc, indiferent ca este vorba de medicina primara, ambulatoriu sau spitaliceasca.

 

Concluzie generala: in actuala conjunctura spitalul Romanesc public, nu are nici o sansa sa functioneza in parametrii impusi de UE fiind sufocat de dezvoltarea clinicilor private.

Leave a Reply