Deputatul Cornel Itu, îngrijorat de numărul mare de copii autişti şi de neclaritatea legislaţiei în domeniu

Deputatul PSD, Cornel Itu, consideră că Legea 151/2010 privind persoanele cu tulburări din spectrul autist ar trebui modificată fundamental, fie prin amendamente, fie printr-o altă nouă lege, arătînd că, în forma lui actuală, actul normativ generează situaţii discriminatorii, şi lasă, prin absenţa unor reglementări, spaţii libere referitoare la adaptarea reală a mediului, în conformitate cu nevoile persoanelor cu autism, ce au drept rezultat segregarea educaţională şi socială a acestora.

„Acest act normativ, nu defineşte nici măcar generic răspunderile implicite şi sarcinile instituţiilor furnizoare de servicii specializate integrate de sănătate, educaţie şi sociale adresate persoanelor cu tulburări din spectrul autist”, spune Itu. De asemenea, parlamentarul social-democrat arată că legea cu pricina nu face o distincţie clară a tulburărilor din spectrul autist, în rîndul dizabilităţilor mentale. „Potrivit textului legii, în momentul de faţă nu există adulţi cu autism. După vîrsta de 18 ani de la încadrarea în categoria «tulburări pervazive de dezvoltare» existentă pentru copii, tinerii sînt încadraţi la psihoze, primind de regulă diagnosticul de schizofrenie. Acest lucru este o gravă eroare, autismul fiind o tulburare de dezvoltare şi nu o boală psihică”, atrage atenţia Itu, precizînd că, deşi în momentul de faţă, acest aspect se va reglementa printr-un amendament, în opinia sa, „se fac paşi prea mici într-un timp prea mare”.

„Acest act normativ se raportează la un număr restrîns de drepturi, cele de servicii speciale integrate de sănătate, celelalte urmînd a fi reglementate prin protocoale de colaborare şi prin elaborarea normelor metodologice – aspect nematerializat nici pînă în prezent. Mai mult, în legea pe care o avem, nu se fac menţiuni privitoare la dreptul persoanelor cu autism de a duce o viaţă independentă şi deplină în acord cu potenţialul fiecăruia, dreptul la protecţie împotriva sentimentului de teamă cu închiderea în spitale psihiatrice, sau în orice altă instituţie restrictivă”, subliniază deputatul clujean.

Potrivit acestuia, legea ar trebui să facă trimitere la legislaţia secundară existentă în materie de educaţie a copiilor cu autism şi tranziţie către viaţa adultă, precum şi la specificarea autismului în legislaţia Ministerului Educaţiei, ca nevoie educaţională distinctă. De asemenea, deputatul Itu spune că e nevoie de o prevedere legislativă privind includerea, de la maximum 14 ani ai copilului, într-un plan de tranziţie la o viaţă adultă, de prevederi privind sprijinirea angajării, şi de prevederi privind responsabilitatea autorităţilor locale în sprijinirea efectivă a eforturilor ONG-urilor în elaborarea de programe ocupaţionale speciale pentru copiii tineri şi adulţi cu autism.

„Legea, a fost elaborată fără a lua în considerare situaţia actuală privind problematica persoanelor cu autism: în România nu există nici o statistică privind numărul de persoane cu autism, dar – ţinînd seama de prevalenţa şi incidenţa cazurilor de autism clasic la raportul de 10/10.000 pentru autismul clasic sau de 60-70/10.000 pentru toate tulburările pervazive de dezvoltare -, înseamnă că, din cei 6.000.000 de copii ai României de azi, circa 6.000 ar avea autism clasic, iar circa 36.000-42.000 tulburări pervazive de dezvoltare. Potrivit speciliştilor, cea mai mare parte dintre aceşti copii sînt încă nediagnosticaţi şi, nu există nici o strategie naţională privind identificarea, evaluarea, diagnosticarea şi intervenţia în cazul copiilor cu autism. Nu există nici un plan naţional educaţional, sau de oportunitate educaţională care să ţină seama de caracteristicile lor specifice de învăţare”, subliniază deputatul.

Adriana STUPAR – Ziarul Făclia

Leave a Reply