Cluj Arena, de la „trambulină electorală” la o cheltuială neasumată

În decursul ultimelor săptămâni, ”U” Cluj și Cluj Arena au fost subiecte larg discutate de comunitatea clujeană și reprezentanții săi în administrație.

Universitatea, un club simbol pentru Cluj și Ardeal a intrat într-un topogan al problemelor, datorate proprietarilor dar și autorităților, ce au răsfățat acest copil frumos al Clujului, fără ai pregăti însă, premizele maturizării funcționale.

Chiar dacă inițial proiectul Cluj Arena a fost gândit de unii politicieni ca un agent electoral, finalizarea stadionului nu a contribuit atât de mult pe cum se credea la stabilirea Președintelui Consiliului Județean Cluj și la Primarul Municipiului Cluj-Napoca.

Într-o perioadă de tăieri salariale aplicate bugetarilor, premierul Boc dar și administrația clujeană nu au fost interesate în a calcula costurile mentananței unui astfel de stadion și nici eventuale modalități de atragere de sponsori sau organizări de evenimente culturale, ori sportive care să atragă bani pentru întreținirea unei arene, construite din bani publici.

Nu știu dacă stadionul era o prioritate pentru toți clujenii, poate ar fi fost Spitalul Regional de Urgență, poate modernizarea drumurilor din județ, însă faptul că fotbalul este un fenomen social a contribuit mult de la o astfel de decizie. Amplasamentul, costurile construcției dar și managementul societății Cluj Arena S.A. au lăsat mult de dorit.

În ultimele zile, primarul Municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, alături de consilierii locali al PDL, au venit cu un proiect populist: chirie 0 pentru un club deținut de o societatea comercială privată și cedarea stadionului de către CJ, Primăriei Cluj-Napoca.

Astfel de propuneri arată lipsa de viziune a celor ce au gestionat până acum trei luni județul și municipiul, dorind doar să-și salveze imaginea publică și să amâne rezolvarea unei probleme destul de costisitoare pentru buzunarul cetățeanului clujean.

În loc să plimbăm instituțional un stadion de la CJ spre Primărie mai bine am canaliza energiile spre a găsi un sponsor, sau mai mulți, care să suporte o parte din consturile de mentenanță și care să poată da numele arenei pe o perioadă determinată.

Binențeles că o astfel de măsură poate fi luată doar dacă Cluj Arena va intra într-un circuit normal al funcționării, în care orice echipă din județul Cluj poate să-și dipsute meciurile de acasă în stadion și nu doar o singură echipă.

Sprijinirea unor evenimente culturale, concerte, festivaluri, conform unui program bine definit în funcție de anotimp și sărbătorile anului pot fi câteva soluții de amortizare a costurilor întreținerii stadionului. Un parteneriat între CJ Cluj și F.R.F. poate fi încheiat, prima reprezentativă de fotbal a  României putând juca 2-3 meciuri dintr-un an la Cluj, vânzarea biletelor fiind un parteneriat de tip win-win.

Cei 45.000 de euro necesari pentru întreţinerea stadionului, lună de lună pot fi strânși din sponsorizări, meciuri amicale și oficiale ale naționalei României, convingerea unor echipe care joacă în cupele europene să-și dispute meciurile de acasă, la Cluj, organizarea unor evenimente culturale și ocuparea tuturor spațiilor de închiriat din incinta Cluj Arena.

Oficalii Cluj Arena, alături de Consiliul Județean Cluj trebuie să trebuie să ofere soluții durabile și nu soluții de moment, menite să acopere ineficiența administrativă a celor ce n-au gândit complet, proiectul Cluj Arena.

Leave a Reply