Alexandru Cordoş: “Statul anti-social de esenţă portocalie”

Orbiti de petardele « destramarii teritoriale…prin reorganizare », romanii au pierdut din vedere afirmatiile sefului de stat si de guvern, Traian Basescu – facute cu o saptamana in urma la o universitate londoneza.

Celebra afirmatie se impune a fi rememorata : “Ceea ce eu susţin este că nu statul este obligat să ne asigure bunăstarea, ci ne-o asigurăm fiecare. Statul trebuie să asigure o societate corectă, o justiţie dreaptă şi şanse” (!!!). Ce fel de sanse asigura actualul stat….si pentru cine – ramane o enigma !!!

Asemenea mod de gandire este de-a dreptul ingrijorator dovedind o totala adversitate fata de masurile sociale si implicit fata de proprii concetateni care sunt tratati cu adresari de genul: fie “puturosi”, fie “asistati”, fie indemnandu-i sa plece din tara sau sa munceasca 16 ore pe zi. În opiniile domniei sale, este clar ca statul social este confundat cu ajutorul social sau….poate… cu statul socialist.

Între marile neadevăruri emise de preşedinte în susţinerea punctelor sale de vedere, se înscrie şi cel ce vizează necesitatea armonizării legislaţiei interne cu cea a UE. Este suficient să examinăm Tratatul de la Lisabona (semnat şi de Băsescu) pentru a percepe corect obligaţia statului român de a îndeplini, necondiţionat, toate exigenţele care decurg din „modelul social european“.

Este adevarat, statul nu aduce fericirea, dar nu aduce nici nefericirea celor multi!

Prin noianul de ordonante si legi “asumate unilateral ”statul portocaliu” , asta face, aduce doar nefericire !

Se pune insa intrebarea, statul işi face datoria? A creat cadrul general în care individul să muncească, pentru a-şi putea găsi multumirea în rezultatul trudei sale? Cu certitudine – NU !. A pus la punct legislatia muncii, educaţia şi sănătatea? Nici vorbă! În schimb a facut ceva – ne asculta convorbirile,  ne ia din libertate, si ce este mai grav – ne bagă mâna în buzunar şi isi insuseste cu rapacitate diminuari salariale, pentru bugetari, taxe şi impozite si majorari de preturi la alimente, pentru toti.

„Statul social” este asumat de România în chiar textul Constituţiei sale din 1991, a cărui existenţă este stipulată expres în alin. (3) al primului articol din actuala Lege fundamentală a ţării – statul fiind dator să asigure, prin măsurile economice şi sociale, un nivel de trai decent pentru cetăţeni şi, în acelaşi timp, să asigure condiţii pentru ca drepturile să fie asigurate pentru toţi cetăţenii, fără discriminare. Mai mult, există şi obligaţia de solidaritate a statului faţă de cei mai dezavantajaţi.  Aici intervine ingrijorarea – modificarea dorita cu atata insistenta de seful statului va avea efecte si asupra acestor drepturi cetatenesti?

Asistam la adancirea tot mai accentuata a prăpastiei dintre prevederile constituționale și realitatea socială. În condiţiile trecerii de la economia centralizată şi etatizată la cea de piaţă, bazată pe proprietatea privată, au avut loc transformări semnificative : industria a lăsat loc predominant serviciilor în cadrul economiei şi numărul salariaţilor a scăzut de la 8 milioane în 1990 la circa 5 milioane în 2008 şi la mai puţin de 4,3 milioane în anul 2010. Se apreciază că aproximativ încă un milion de persoane se află în zona gri a pieţei forţei de muncă.

România dispune în prezent de standarde sociale scăzute. pensionarii şi mamele care primesc indemnizaţii au, in conceptia actualilor conducatori, statutul de „asistaţi social”.

Măsurile de austeritate împreună cu cele de asa-zisa „reformă a statului” luate de Guvernul Emil Boc, sub directa coordonare a FMI, au ca obiectiv dispersia cât mai rapidă a statului social. Rezultatul acestei alegeri politice de ordin strategic – România se îndepărtează și mai mult de modelul societăților occidentale, devenind, structural, un amestec toxic între societățile de tip sud-american (prin polarizarea socială) și societățile din Orientul Apropiat (prin accentuarea corupției).

Revenind la Constitutie, se naste intrebarea : „Cum se explică faptul că, după ani buni de atacuri vehemente la adresa „statului social“, a rămas neatinsă tocmai prevederea care îl supără pe actualul preşedinte? Raspunsul este clar : În campania electorală declansata – furand startul – (mascat), Traian Băsescu nu vrea ca PDL să mai piardă voturi şi pe tema „statului social“, temă extrem de sensibilă pentru milioane de cetateni – alegători potenţiali.

Explicit, astazi, nici nu mai are nevoie să şteargă din Constituţie noţiunea de „stat social“ din moment ce ea a devenit, practic, golită de conţinut prin adoptarea noii Legi a pensiilor, a noului Cod al Muncii, a reglementărilor privind dialogul social şi prin adoptarea, în guvern, a proiectului de lege privind asistenţa socială.

Această temă nu poate să fie trecuta sub tacere. Si nici ascunsa sub faldurile subiectelor false. Ea trebuie adusa la cunostinta fiecarui concetăţean interesat de soarta proprie şi de cea a ţării, întrucât – numai în cunoştinţă de cauză – poate aprecia corect ce doreşte Traian Băsescu si al sau guvern să ni se întâmple.

Numai asa poate fi constientizata „forma fara fond”, populismul ieftin si falsitatea sintagmei portocalii – precum ca : „ei lucrează pentru binele propriului popor“.

 

Leave a Reply