Alexandru Cordos: „Provocări actuale în sistemul de Sănătate românesc”

GRUPUL PARLAMENTAR PSD

 

DECLARAŢIE POLITICĂ

De către dl. senator:                       Alexandru Cordoș

Circumscripţia electorală:              Nr. 13

Colegiul electoral:                           Nr. 4, jud. Cluj

Grupul parlamentar .                      PSD

Şedinţa Senatului din data de:    19-02-2013

Titlul declaraţiei politice: Provocări actuale în sistemul de Sănătate românesc

Zilnic suntem bombardaţi cu informaţii despre problemele populaţiei legate de locuri de muncă, alimente, preţuri, ordine publică sau învăţământ, însă una dintre principale amenințări pentru nivelul de trai o reprezintă starea cel puţin îngrijorătoare în care se află sectorul sanitar românesc.  Subfinanţat şi depopulat, în ritm accelerat în ultimii ani de guvernele P.D.L., şi-a pus amprenta în mod negativ nu doar asupra indiviziilor cât şi asupra societăţii în ansamblul ei.

Astfel parametrul fundamental care influențează atât economia cât și sistemele sociale ”speranța de viață sănătoasă” s-a transformat în ”speranța de viață”. Potrivit ultimelor date disponibile, suntem pe unul dintre ultimele locuri în UE la nivelul ponderii alocate din cheltuielile publice pentru sănătate, cu 11,4% din banii statului (doar Polonia, cu 10,9% şi Ungaria, cu 10,4%, stau mai rău), cu observaţia că finanțarea redusă a sistemului privat de sănătate ne trimite în urma Poloniei şi Ungariei.

Investirea de către popor cu dreptul de a-i reprezenta şi ajuta ne-a adus în situaţia de a analiza atent, cumpătat şi eficient ceea ce guvernări de genul „să trăiţi bine” ne-a lăsat în fiecare componentă a sistemului social românesc. Astfel în sistemul de sănătate va trebui să soluţionăm aspecte precum:

1. Incapacitatea statului de-a finanța sistemul

Cea mai mare parte a banilor pentru sănătate trec prin bugetul Fondului Național pentru asigurări sociale de sănătate (FNASS). Astfel,cheltuielile bugetului Fondului național pentru sănătate au fost anul trecut de 3,32% din PIB iar ponderea cheltuielilor pentru sănătate în cele publice a fost de 9,38%.

De reținut, media ţărilor cu economii dezvoltate, grupul OCDE, se situează undeva la circa 16% din bugetul public, la care se adaugă 2,5% din PIB cheltuieli private.

2. Avem printre cele mai mici cheltuieli cu medicamentele între țările UE

Romania se află pe penultimul loc în UE şi pe unul din ultimele locuri in Europa în materie de cheltuieli pentru medicamente cu prescripţie, unde depăşeşte de puţin pragul de 100 de euro per locuitor,. Devansăm doar țări precum Bulgaria, Belarus, Rusia și Ucraina, dar rămânem la mare distanță de media europeană, situată la 450 de euro anual pe cap de locuitor.

3. Remedierea stării de sănătatea a populației

Potrivit unui studiu realizat de Institutul de Prognoza Economică, dacă starea de sănătate a populației din Romania ar fi la nivelul mediu al UE, ar exista un surplus în producția economica de 6,7 miliarde euro (aproape 5% din PIB), rezultat din creșterea participării forței de muncă și a productivității.

Totodată, nu ar trebui neglijat nici efectul economic al creșterii încasărilor la buget din impozitele aplicate industriei farmaceutice. Acestea sunt situate undeva în jur de 20% din totalul valorii pieței de medicamente pe baza de prescripție, respectiv aproape 2 miliarde lei sau 0,35% din PIB.

4. Prețuri minime la medicamentele de bază

Peste 40% din medicamentele pe baza de prescripţie au fost înregistrate direct la preţul cel mai mic din Europa, iar aproape 50% au fost doar puţin peste preţul minim european. Ceea ce face ca peste 20% din medicamente să fie reexportate şi să nu mai ajungă la cetăţenii români.

Ori, scopul nu este să dăm medicamente ieftine, ci să asigurăm reuşita actului medical, cu reintegrarea rapidă a pacientului în activitatea productivă – acolo unde se produc banii în societate.

5. Creșterea vârstei de pensionare

Pe termen lung, precaritatea stării de sănătate a celor încă apți de muncă va lasă fără obiect creşterea vârstei de pensionare astfel că majorarea acesteia la 65 de ani pentru bărbați și 63 de ani pentru femei este lipsită de sens, dacă nu va exista şi capacitatea de a lucra la vârste mai înaintate. De altfel, aşa numita “speranţă de viaţă sănătoasă” nici măcar nu poate fi evaluată de statistica oficială, tot din motivul lipsei de fonduri.

Nu în ultimul rând, va trebui să abordăm problema coplății pentru a monitoriza cheltuielile unui sistem viciat de modalități generalizate de deturnare a banilor publici și de mercurialul șpăgilor pentru supraviețuire.

Toate aceste constatări reclamă modificarea din temelii a modului în care se face asistența medicală și a finanțării acestui sector-cheie, printr-o lege adusă la zi, în acord nu atât cu improvizațiile actuale ci un mod sustenabil de a îmbunătăți serviciile medicale. Cert este că sănătatea ar trebui să devină, din motive obiective, prioritatea numărul unu a politicilor publice, inclusiv a celor de protecție socială.

Vă mulţumesc,

 

Alexandru CORDOŞ

Senator

Vicelider Grup PSD

Leave a Reply