Deosebirea între raportul juridic al domeniului privat şi cel public al statului : domeniul public este inalienabil (nu poate fi înstrăinat) ; domeniul privat poate fi înstrăinat.

Noţiunea de domeniu administrativ :

Definitie : semnifică totalitatea bunurilor mobile şi imobile, proprietate publică, care fac parte din patrimoniul statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale si destinate să folosească tuturor membrilor unei colectivităti umane fie în mod direct, fie prin intermediul unor organe special create pentru a le administra, în scopul satisfacerii unor nevoi sociale.

Noţiunea de patrimoniu nu se confundă cu domeniul administrativ : domeniul administrativ – cuprinde numai bunuri mobile şi imobile ; patrimoniul administrativ – este format nu numai din bunuri mobile şi imobile, ci şi din alte drepturi şi obligaţii cu conţinut economic ( art. 121 din Legea nr. 215/2001).

Domeniul administrativ are două categorii de bunuri : bunuri proprietate publică si bunuri proprietate privată.

Caracterele domeniului public :

– sunt destinate să satisfacă anumite cerinţe ale colectivităţii (atât individuale, cât şi colective) ;

– sunt susceptibile de a satisface nevoi sociale, uneori pot deveni de utilitate publică urmare a unor urmări speciale ;

– pot fi utilizate de către toţi membrii societăţii ;

– pot fi utilizate în mod direct sau indirect ;

– fac obiectul proprietătii publice ca bunuri ce aparţin întregii colectivităţi ;

– sunt protejate de o legislaţie specială ;

– un bun care aparţine proprietătii publice presupune existenţa unei persoane juridice de drept public care poate să exercite dreptul de proprietate publică a statului si dreptul de pază şi protecţie ;

– regimul juridic de drept public (este un drept administrativ), în unele situaţii regimul juridic poate fi şi un regim mixt.

Clasificarea bunurilor domeniului public :

a). după gradul de interes : domeniu public de interes national ; domeniu public de interes comunal sau orăsenesc ; domeniu pblic de interes judetean ;

b). după titularul dreptului de proprietate asupra bunului – domeniu public al statului : domeniu public al judetelor ; domeniu public al comunelor sau oraselor ;

c). după modul în care sunt determinate bunurile : bunuri ale domeniului public prevăzute de Constitutie ; bunuri ale domeniului public prevăzute de legi ; bunuri nominalizate, în conditiile legii, prin hotărâri ale consiliilor locale sau judetene, după caz ;

d). după modul în care sunt create bunurile : domeniu public natural ; domeniu public artificial ;

e). după natura bunurilor : domeniu public terestru ; domeniu public maritim si fluvial ; domeniu public aerian ; domeniu public cultural ; domeniu public cu destinatie specială ;

f). după natura juridică a bunurilor : bunuri imobile ale domeniului public ; bunuri mobile ale domeniului public.

Regimul juridic general al domeniului public :

Regimul juridic al domeniului public : este un ansamblu de reguli de fond şi de formă care personalizează domeniul respectiv în circuitul civil.

Trăsăturile bunurilor domeniului public :

– inalienabile : nu pot fi înstrăinate, pot fi date numai în administrare, concesionare sau închiriere ;

– insesizabile : nu pot fi supuse executării silite şi asupra lor nu se pot constitui garanţii reale ;

– imprescriptibile atât din punct de vedere extinctiv, cât si achizitiv. Nu pot fi dobândite de alte persoane prin uzucapiune sau prin efectul posesiei de bună credinţă asupra bunurilor mobile.

Modalităţi de dobândire a bunurilor domeniului public :

– pe cale naturală ;

– prin achiziţii publice efectuate în condiţiile legii ;

– prin expropriere pentru cauză de utilitate publică ;

– prin acte de donaţie.

Administrarea domeniului public : prin închiriere sau prin concesionare. Se face prin licitaţie publică în condiţiile legii.